Autor text: _ Simion Buzduga _ Compozitor: _ Simion Buzduga _
1.Viaţa e scurtă, foarte trecătoare,
Îţi deapănă în ea, an după an.
Când veşnicia e nemuritoare,
Viaţa e doar o lacrimă‑n ocean.
Vino, la El! Ce bine o să ‑ ţi pară!
Şi nu uita că timpu ‑ i trecător!
De ‑ i amâna, vei rămâne afară
Și o să plângi amar, sfârşietor.
2.Sărmane călător, priveşte‑n urmă:
Ce trecător eşti azi pe‑acest pământ!
Mai ieri erai copilul plin de viaţă
Şi iertător şi plin de harul sfânt.
3.Te‑nvăluiau ieri zori tinereţii,
Voinţa şi tăria te‑nsoţeau;
Tu nu ştiai, dar totuşi roata vieţii,
În grabă anii tăi îi învârtea.
4.Eşti, poate, tânăr; crezi că, poate,
Viaţa e drumul neted şi nemărginit.
O, nu uita că el se pierde‑n ceaţa
Trecutului, dar are un sfârşit.
5.Adună omul şi agoniseşte,
Aleargă mult din zori pân’ la apus;
Dar nu termină, moartea‑n grab’ soseşte,
Căci are un cuvânt şi ea de spus.
6.Lăsa‑vei tot şi toată osteneala;
Dincolo, nu‑ţi va fi, de vreun folos,
Căci ce‑ai făcut, nimic nu se mai spală,
De nu‑L primeşti azi pe Hristos.
7.Ce minunat va fi, acolo‑n ceruri!
Să vină azi împărăţia Ta!
Ca păsări vom zbura spre alte plaiuri,
În Ţara care‑n veci o vom avea.