La Maj
Autor text: _ Monica Turtoi _
Compozitor: _ Monica Turtoi _
1.Viața-mi deveni urâtă,
Dar fără Tine cum altfel poate fii?
Până în adânc pângărită,
Urmărită de-un coșmar de murdării
Te-am alungat pentru-o clipă de plăcere
Pentr-un ceas în care am vrut stăpân să-mi fiu!
Și m-am trezit fugar, din nou în zdrențe,
Căutând prin cioburi și gunoaie și pustii.
2.Să-mi potolesc amarnică poftirea,
O, cât de multă și deșartă-i amăgirea!
Cu pumnii goi și-un suflet flămând,
Cu inima-mi murdară vin la Tine
Mi-e atât de dor să-Ți aud glasul blând!
Însă fața mi-este plină de rușine
Te chem cu dor și-Ți implor acum iertarea,
Chiar de-am făcut-o de atâtea ori,
Te rog revarsă-Ți iarăși îndurarea,
Căci sunt căzut și rănile mă dor.
3.Am vrut să sorb al poftelor pahar,
Și m-a umplut al amăgirii gust amar,
Șarpele mic, dorea să pară,
Și să nu văd cum veninu-mi pregătise,
Iartă-mi, Tu urechile închise,
Ochii-ntunecați și mintea mea murdară.
De-atâta zgură, Doamne-mi este silă,
Alungă de la mine, ce-i amar și rău
În suflet toarnă-mi iar din scumpa-ți milă,
Și mă primește cu iubire-n brațul Tău.
M-ajută iar să îți urmez cărarea
Și pune-n suflet, vindecarea și-alinarea.