Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.Va fi odată pace, pe veci netulburată, Va creşte–odată grâul ca cedrii din Liban, Va fi odat–o turmă, din lumea asta toată, /:Şi mieii n–o să aibă atunci nici un duşman.:/
2.Iubirea o să aibă o patrie slăvită
În care Adevărul, doar El, va fi–Mpărat, În care bucuria va fi desăvârşită /:Şi Domnul singur fi–va de–a pururi adorat!:/
3.Acum mă rog cu fraţii
plângând cu frunţi plecate Aici, stropind cu lacrimi atâtea căi de dor, Acolo, însă toate pe veci vor fi uitate! /:Ne vom scălda–n iubire, în veşnicul izvor.:/
4.O, viitor de aur, cuprinde–mă în tine, Cu inima şi ochii desprinşi de tot ce–i jos, Să ai, pe totdeauna, tot sufletul din mine, /:Aprins ca o mireasmă, pe calea lui Hristos.:/