Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.S‑a‑nţelenit ogorul sfânt e plin de pălămidă Cresc ierburi fel de fel de fel sămânţa‑i năpădită.
Ce faceți voi dragi lucrători Ce staţi în nepăsare? Când vi s‑a cere ce‑aţi lucrat Vă veţi ascunde oare?
2.Via mea e plină de spini și păzitori nu are Căci chiar veghind au adormit ah, via struguri n‑are.
De ce n‑am pus Eu păzitori Ce staţi în adormire De ce nu vreţi ca să vegheaţi Iată că Domnul vine.
3.Când în grădină am intrat să‑mi număr pomii rodnici O, vai omida i‑a umplut de roade nu‑s mai vrednici.
Ce faceţi voi care lucraţi Şi unde staţi ascunşi acum De ce atâţia pomi uscaţi Şi roade n‑au nici unul.
4.Mă doare pentru rodul meu ce nu vrea să vegheze E timpul cel din urm‑acum și nu vrea să lucreze.
Fecioare unde sunteţi voi? Cum de nu staţi în veghe Cum ţi‑ai părăsit postul tău? Şi dormi în fărădelege.
5.Vă deşteptaţi toţi cari dormiţi din somnul nepăsării Să cugetaţi cât aţi lucrat e ceasul cercetării.
De veţi lupta pân la sfârşit Veghiind în aşteptare? Răsplata vă va da‑o El Nu murmuraţi pe cale!
6.Din somn treziţi‑vă, sculaţi vegheaţi fără‑ncetare Lucraţi, luptaţi şi vă rugaţi iată, Isus apare.
Lucraţi cu râvnă‑n via Lui Oricare vă e slujba Răbdaţi prin vânturi şi furtuni Sus totdeauna‑i ţinta.
****