Autor text: _ I. Nicoară _
Compozitor: _ Nicolae Moldoveanu _
1.** Rătăceam odată în vicleana lume,**
Nu era în juru-mi decât valuri, spume.
Dejnădejdea-mi era soarta,
Gânduri năpădeau în minte,
Cine-mi va deschide poarta
Ca să ies dintre morminte?
2.Și pe-ntinse ape, tulburi ca abisul,
Fost-am pân-ce Domnul îmi aprinse visul!
3.M-a luat în luntre, viața să mi-o poarte,
Spre liman de aur, din prăpăd și moarte!
Inima mea-Ți mulțumește,
Doamne pentru mâna-ntinsă,
Dar mai mult azi te dorește,
Vino, mână-n veci ne-nvinsă!
4.Astăzi când furtuna, munții îmi despoaie,
Pace am chiar dacă cerurile se-ndoaie!
5.Chiar dacă vom trece lumi și stele toate,
Domnul ca să treacă? Asta nu se poate!