Autor text: _ Simion Buzduga _ Compozitor: _ Simion Buzduga _
1.Purtat de râul fericirii
Eram atunci când Te slujeam;
Pe calea strâmtă–a mântuirii,
De Tine mă apropiam.
O, iartă – mi Doamne, astăzi traiul,
Greşelile de zi cu zi!
Ridică – mă, dă – mi iarăşi cântul
Ca mai cu drag, să – Ţi pot sluji!
2.Adesea, când e grea povara,
Cad la pământ şi plâng mereu,
Şi nimeni nu–mi ridică crucea,
Decât Tu singur, Dumnezeu.
3.La Tine vin să–Ţi spun amarul;
Altcineva n–ar auzi,
Tu ai urcat cu greu Calvarul,
Tu ştii–nainte de–a–Ţi vorbi.
4.Când părăsit am fost în lume
Și alungat de toţi pe rând,
De n–ar fi fost slăvitu–Ţi nume,
Cui mă plângeam pe–acest pământ?
5.Tu–asculţi, o, Doamne, rugăciunea!
De–aceea vin toţi cei săraci,
Că peste toate e minunea:
Ce oamenii nu pot, Tu faci!