Re min
Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Daniel Spoială _
1.Multe visuri nasc în inimi, dar și inimile pier,
Doar un singur vis rămâne: ce frumos va fi în cer!
Pentru visu`acesta Doamne,
Răsărit din zări albastre,
Ne-am întors pe totdeauna, de la visurile noastre.
Acest cânt aprins de doruri, a întors fețele noastre
Căci vorbește despre ceruri,
Ființa dorurilor noastre!
Ah mi-e dor o, Doamne tare
De-acel ceas de dimineață,
Când suna-vei deșteptare, de la moarte la viață,
Când din nori vei face care,
Pentru noi și cei ce-nvie,
Când zbura-vom spre-a Ta Țară,
Ca Enoh și ca Ilie!
/:Ce frumos va fi în ceruri
Când pe drumul cel albastru
Vom porni în șiruri albe,
Luminați de-un veșnic astru,
Ce frumos când vom ajunge,
Mii de cete-n număr mare,
Mii de neamuri vom cânta,
Într-un imn de sărbătoare! :/
2.Și de-acum surprinși de doruri,
Implorăm a Tale sfere
Cetățenii Tăi Îți cântă, cum va fi pe-a Tale sfere,
Cum va fi pe-a Tale plaiuri,
În veșmântul ce-o să-l poarte,
Acolo unde nu-s lacrimi,
Nici suspinuri și nici moarte!
Până atunci o Țară sfântă,
Ca balsam de mângâiere,
Cetățenii Tăi Îți cântă, cum va fi pe-a Tale sfere.
Ce frumos va fi în ceruri
Când pe drumul cel albastru
Vom porni în șiruri albe,
Luminați de-un veșnic astru.
Ce frumos când toți copiii s-or întâlni cu părinții,
Când pe-a cerului câmpie,
Vom întinde mese sfinte!
/:Vor sta Moise și Ilie
Lângă Domnul ca pe-un munte
Daniel și cu Isaia, și cununa lor pe frunte,
Ieremia-n bucurie va uita a sale plângeri,
David va cânta din harpă,
Printre miile de îngeri!:/
Ce frumos, dar prin cuvinte
Nu pot spune ce-am de spus,
Căci cuvintele-s sărace față de realitate!
3.Tu ne-ai smuls trecând prin moarte,
Din a iadului văpăi,
Și Te-ai dat deplin o dată, ca să fim cu toți ai Tăi.
O din mâna Ta nu poate, nimenea să ne mai rupă
Căci pe mâna Ta porți încă, urma rănilor de cuie,
Și această slavă și această bucurie,
Cât mai este har în lume, a oricui poate să fie.
Poți tu să mai stai de-o parte,
De Isus și de Cuvânt,
Și să nu primești iertarea,
Într-o clipă, prin credință.
Vino până-n ceruri ușa nu se închide pe vecie,
Vino și primește-n dar, veșnica cetățenie!
/:Poți tu să mai stai de-o parte,
De Isus și de Cuvânt,
Și să nu primești iertarea,
Într-o clipă, prin credință.
Vino până-n ceruri ușa nu se închide pe vecie
Vino și primește-n dar, veșnică cetățenie!:/
Vino până-n ceruri, ușa nu se închide pe vecie
Vino și primește-n dar, veșnică cetățenie!