Autor text: _ Ionică Stoica _ Compozitor: _ Ionică Stoica _
1.Multe clipe sunt în viaţă
de necaz şi de durere,
Dar cu vremea ce se duce nu te mai pui.
Cel ce iartă în tăcere, e supus în orice vreme,
Până la urmă va ieşi biruitor.
/:Căci biruinţa e puterea ce o afli tot mereu,
Când prin viaţă treci prin clipe
De–ncercare şi ţi–e greu,
Căci biruinţa vine atunci
Când iubeşti cu adevărat,
Pe Acela ce păcatul Ți–a iertat.:/
2.Cel ce n–are biruinţă, este slabă–a lui credinţă,
Nu–i statornic niciodată pe Cuvânt,
Chiar şi Petru şi cu Pavel biruit–au ei atunci,
Când umblat–au prin credinţă cu Cel sfânt.
3.În curând sfârşitul vine şi tu nu mai eşti pe cale,
N–ai avut puţina credinţă la sfârşit.
Azi întoarce–te la Domnul roagă–te să ai răbdare,
Şi când va veni Mesia, să fii gata pregătit.