Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.Mergând spre Golgota cu crucea în spate,
Și rana de spini ce amar Îl durea,
/:El urcă spre culme cu ‑__a mele păcate,
Și sarcina lumii era foarte grea.:/
2.Fugit‑au cu toții din sfânta Lui față,
Căci toți cei din jurul Lui erau străini
/:Șiroaie de sânge ‑ L brăzdează pe față,
Pe frunte, El poart ‑ o cunună de spini.:/
3.Din câți vindecat‑a nici unul nu‑i astăzi,
Fugit‑au cu toții, cu toții s‑au dus,
/:Dar, fără cârtire, El urca ‑ n tăcere,
El urca, El urca spre Golgota sus.:/
4.Pe câți întâlnit‑a‑n a lumii pustie,
El Apa vieții le‑o dete în dar,
/:Iar astăzi nu ‑ i nimenea să ‑ I astâmpere setea,
I ‑ au dat un burete atât de amar.:/
5.Pe câți în viață, în mii de suspine,
Din lanțurile grele, i‑a izbăvit!
/:Iar azi, ca răsplată, și mâini și picioare,
Și corpul întreg în cuie ‑ i țintuit.:/
6.Așa se sfârșeste a lumii salvare,
Pe culmea Golgotei, pe vârful ei, sus,
/:Prin toate acestea, ne dete iertarea,
Și Cel ce ne ‑ o dete, se cheamă Isus.:/
7.Deci, tu, om ce‑n lume mai stai în adormire,
Credința ta las‑o să urce mai sus,
/:Să poți avea parte de ceasul răpirii,
Căci Cel ce ‑ i salvare, se cheamă Isus!:/