Mi min
Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Daniel Spoială _
1.Lăcrimând se naște omul
Și din lacrima curată,
E țesută-ntreaga fire,
E țesută viața toată
Au tot curs fără de număr
Și-au udat întreg pământul,
Înmulțind sămânța-n lume,
Înmulțind în lume cântul.
Bucuria și-ntristarea laolaltă când se-adună,
Deznădejdea și speranța, împletindu-se-mpreună,
Laolaltă amândouă, fac un drum spre veșnicie,
Lacrimă de întristare, lacrimă de bucurie
Amândouă-mi ud obrajii
Și-mi tresaltă-n inimioară,
Și-amândouă se adapă din a inimii izvoară,
Amândouă mă înalță
În ceas sfânt și-n ceasul greu
Pe aceleași aripi sfinte, sus în cer, la Dumnezeu!
2.Lacrimile curg pe-obraz,
De-ar putea ți-ar spune, poate,
Zbuciumul ce saltă-n inimi
Tot ce-n sânul lor se zbate
Dar menite sunt să curgă
Fără grai și fără urmă,
Ușurează doar o clipă,
Doar o clipă doru-ți curmă.
3.Ochii tăi când lăcrimează
În a vieții cale lungă,
Caută să-ți arunci privirea
Spre Isus și jertfa sfântă
El, doar El pe lume
Dă lacrimă cu rod spre viață
Numai Lui să-i spui durerea,
Numai Lui să-i ceri povață.