Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.Israel de demult cu sirienii
Se‑afla în luptă grea împresurat.
Sărmani apărători, samaritenii,
De oşti duşmane erau puternic strâmtoraţi.
2.Înăuntru foametea îi mistuia,
Afară oastea cea duşmană îi pândea.
Ei se vedeau pierduţi, cu moartea‑n faţă
Din nicio parte scăpare nimeni nu vedea.
3.Iar împăratul lor, Ioram vorbeşte:
„De vină‑I Dumnezeu că pătimim”.
Spre Elisei îl văd cum se grăbeşte,
Cu multă grijă aşteaptă scena să privim.
4.Şi vina a căzut pe Elisei,
Proorocu‑i cauza pentru care suferă ei.
Să îl ucidă vor, crezând c‑atuncea
Scăpaţi ei fi‑vor de sirienii cei mişei.
5.Proorocul Elisei ridică mâna
Şi proorocind a spus ce va urma.
Şi cum c‑a doua zi va fi minunea
Când fiecare, chiar din prisos, el va avea.
- Dar este greu să crezi;cum s‑ar putea?
Ferestre‑n ceruri Domnul chiar de ar avea.
Cu ochii vei vedea minune‑aceasta,
Dar necredinţa te va opri să guşti din ea.
7.De‑atâtea ori şi azi prin necredinţă
De harul Domnului noi ne lipsim.
Cu mintea zicem că‑i cu neputinţă,
Căci la puterea lui Dumnezeu noi nu privim.
8.De vrei să fii plăcut lui Dumnezeu
Va trebui să crezi Cuvântul Său mereu.
Cuvântul Domnului e „Da şi amin!”
Deci, te încrede deplin în Domnul Dumnezeu!