Autor text: _ Florin Pal _
Compozitor: _ Florin Pal _
1.Și vremea a trecut am fost copil demult Și-am fost copil la mama-n brațe Aminte acum mi-aduc de grijuri n-am știut Că-n brațul ei le-aveam pe toate. Dar cum vremea mea a trecut din viață Să n-am chipul ei iubit în față Zâmbetul ca floarea din april Ca și-n vremea când eram copil.
2.De dorul ei am scris căci dorul m-a cuprins Și-atunci eu am sunat acasă Când tonul s-a deschis, emoții m-au cuprins Când vocea ei Alo mă-ntreabă Ce mai faci? i-am zis măicuță dragă Iată fiul tău acum te-ntreabă Departe sunt, departe sunt de casă Am vrut ca să-ți aud vocea duioasă
3.Când ea a deslușit cu cine a vorbit Atuncea a-nceput a plânge Mi-e dor că-i foarte mult de când nu v-am văzut Și inima mea-i foarte frântă. Dar rugăciunea mea n-o să se stingă Și dorul meu mai tare-o să se-aprindă Și-L rog pe Domnul să mă țină-n viață Până când iarăși o să vă văd în față.
4.Nu-i dor mai chinuit, nici suflet mai zdrobit Ca sufletul căruia îi spui mamă În ea Domnul a pus dragostea din Isus Ca să-ți rămână-ntotdeauna dragă, Să îți rămână totdeauna-n suflet Zâmbetul ei si dorul ei aprins Căci cu o dragoste ca mamei tale Isus pe brațul Lui, El te-a cuprins.
5.Rămâi ascultător ca cel mai sfânt odor Și asculta dar de sfatul mamei Când ea n-o mai putea de grijă a-ți mai purta Atunci tu grija ei purta-vei, Să nu îți lași nicicând părinți-n viață Fără licărire de speranță Când rugăciunea lor o să te-ajungă Atunci amar inima o să-ți mai plângă, Căci Dumnezeu a dat poruncă sfântă Noi să cinstim părinții si-a lor muncă Urmat de binecuvântarea lor Ca Dumnezeu să vină-n ajutor!