Autor text: _ Octavian Luncan _ Compozitor: _ Octavian Luncan _
1.Frate te** – **ai gândit vreodată,
câte de la Domnul ai?
Pentru marea–I bunătate spune–mi
lui Isus ce–I dai?
Îi duci aur și tămâie, țapi și tauri pe altar,
Două zile pe săptămână, zeciuială din mărar?
/:Mai trimite dor de pocăință,
Scump Isuse, pe pământ,
Dragoste, nădejde și credință
Dă – ne iar prin Duhul Sfânt.:/
2.Mai ții minte ziua–n care de la creștet la călcâi,
Ai simțit în tine, frate, focul dragostei dintâi
Sau ai adormit o clipă ca și cei din Ghetsimani,
Când Isus cu stropi de sânge
se ruga pentru dușmani?
3.Știu ce mare–Ți era mila ce–o aveai la început,
Când erai sărac, dar totuși
cei sărmani Te–au cunoscut?
Astăzi ești fruntaș în templu, din Cuvânt sfătuitor,
Dar în cămăruț–ascunsă, inima–ți plânge de dor.
4.Puișor de porumbiță, aripile ți–au crescut
Și zburând spre înălțime, slava lumii ți–a plăcut
Amintește–ți surioară
dorul vechi din vremi adânci,
Pregătește–te de nuntă, porumbițo dintre stânci!