Do Maj
Autor text: _ Elena Gorcea _
Compozitor: _ Elena Gorcea _
1.Ferice de acei ce-adorm în Domnul
Şi-n Dumnezeu îşi pun nădejdea lor…
Căci ei se duc la veşnica răsplată,
La moştenirea dată sfinţilor!
Aceasta e nădejdea ce ne poartă
Când trecem prin amare sfâşieri,
Că-avem un Domn ce ştie-a noastră soartă
Şi din înalt trimite mângăieri.
El este Domn chiar dacă curg pe-obraz
Lacrimi fierbinți și sufletu-i zdrobit…
Rămâne Domn prin orişice talaz,
Alături de acei cu-n duh mâhnit!
Şi dacă totuşi, ziua va veni
Să adormim şi noi al morţii somn,
Noi bine ştim că plânsul va sfârşi
Şi noi vom învia, căci El e Domn!
2.Noi nu suntem ca cei ce n-au nădejde
Şi cumpătul şi-l pierd în încercări…
Noi am gustat dulceaţa înfierii
Şi suntem martori sfintei îndurări!
Noi ştim cine-I Acel ce porunceşte
Şi vântul tace la porunca Sa…
E Tatăl nostru, care ne iubeşte
Şi în adânc cunoaşte inima!
3.Această mângâiere să rămână,
Că singuri nu ne lasă prin furtuni,
E lângă cei cu inima zdrobită
Şi dă cu drag răspuns la rugăciuni.
Iar dacă-i dat să trecem prin zdrobire,
Ne-ncredem în Isus, că e cu noi!
Zdrobirea-i drumul către nemurire
Şi lacrima, spre slava de apoi!