Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.Durere şi tristeţe în sufletul oricui,
Aduce‑n viaţă limba, dacă frâu nu‑i pui,
Fără de prieteni, fără de fraţi
te face să rămâi,
Dacă limbii frate, frâu nu vrei să‑i pui.
Limba este ‑ un rău, o lume de nelegiuiri,
Ea te poate duce ‑ n iad cu ‑ a ei rele porniri,
Deci, frate drag, veghează, şi să ştii că sus,
Într ‑ o carte scris e tot ce tu ai spus.
2.De veacuri, generaţii de oameni s‑au silit,
Să îmblânzească fiare şi au reuşit,
Însă limba prin ştiinţă nu s‑a îmblânzit,
Doar atunci când Duhul Sfânt
în viaţă‑a fost primit.
3.Tu poţi să faci doar bine oricând şi orişicui,
Să‑nveţi mereu pe alţii, Cuvântul să le spui,
Dar dacă limbii, frate, frâu nu poţi să‑i pui,
Gândeşte‑te: eşti tu lumină pe calea Domnului?