Autor text: _ Elena Gorcea _
Compozitor: _ Elena Gorcea _
1.Domnul meu, Domnul meu,
Care glasul mi-auzi și suspinul,
Toarnă-un strop de balsam, ca să-Ți simt mângăierea și-alinul!
Mi-e durerea prea grea, dar prin geamăt,
Te simt lângă mine,
Întărind inima, să nu-și piardă nădejdea în Tine!
/:Chiar de plâng și suspin:/
Și îmi pare cumplit greul drum,
Știu că-n sfântul Tău har, nu va fi în zadar
Suferința de-acum…/:Știu că are un rost:/
Sfâșierea și-amarul din piept,
Însă vreau, și-n necaz, cu șiroaie pe-obraz,
Voia Ta să accept!
2.Domnul meu, care vezi cum vărs larimi
fierbinți zi și noapte,
Deznădejdea ar vrea să mă fure
cu asprele-i șoapte.
Dar în Tine mă-ncred,
Chiar de rana-i adâncă și doare,
Știu că brațul Tău sfânt,
Mă va ține și-acum în picioare!
/:Chiar de toate-ar pieri:/
Tu rămâi, Domnul meu, credincios!
De aceea doresc să rămân, cât trăiesc,
Lângă Tine, Hristos! /:Și când eu nu mai pot:/
Tu-mi trimiți, din înalt, ajutor
Și-ntr-o zi voi vedea, cum m-a scos dreapta Ta,
Mai curat din cuptor!
3.Domnul meu, nu mai vreau
Să mă țină legat de țărână,
Lucruri care-ntr-o zi sunt sortite în foc să rămână.
Vreau cu Tine să fiu și de Tine-alipit totdeauna,
Până-n ziua când Tu îmi vei pune,
În slavă, cununa!
/:Știu că vine o zi:/
Când și lacrima mea va sfârși…
Când în Țara de sus, lângă Tine, Isus,
Izbăvit, voi păși! /:Mângâierea de-acum:/
Și nădejdea ce mi-a mai rămas,
E c-atât cât voi sta Doamne, în mâna Ta,
Tu mă porți, pas cu pas!