Autor text: _ Necunoscut _ Compozitor: _ Necunoscut _
1.Doamne, adu–Ţi aminte, Te rog,
O, Bun Părinte, vino şi dă–ne ajutor Uite ce stricăciune şi ce amărăciune
Este şi astăzi în popor, Semnul de la Rusalii, al cercetării Tale
Este adesea lepădat, Goana e tot mai mare spre cele pieritoare,
Lumea e plină de păcat.
Vremuri grele, vremuri rele, Peste lumea–ntreagă s–au lăsat, Doamne, scapă–ne din ele, Vrem să fim ai Tăi cu–adevărat.
2.Nu se mai prooroceşte, omul se împotriveşte, Totul e numai omenesc Firea e–mpodobită, strigă şi se agită,
Dar nu e harul Tău ceresc Banii, învăţătura, răstălmăcesc Scriptura,
Unde lipseşte Duhul Tău Vai, ce nenorocire, oamenii, plini de fire, ei zic: „Suntem cu Dumnezeu.”
3.Sunt vremuri tot mai grele,
Când vin să ne înşele oamenii fără Hristos Dar roada îi trădează, pe–acei ce nu veghează, Chiar dacă ei vorbesc frumos Iată că Domnul vine, ferice e de cine luptă
Și fuge de păcat Vine o zi măreaţă, când vom sta faţă în faţă
Cu Cel ce ne–a răscumpărat.
****