Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.Din Sionul sfânt, Isuse, în al dragostei locaş , Am dori să vii acuma, a m dori să vii acuma Și iubirea să ne–o lași am dori ca odinioară
Când la ai Tăi Te–ai prezentat, Să Te arăţi şi acuma iarăşi
Și iubirea să ne–o laşi.
2.Unde vii, cu–nflăcărare, preaiubiţii Tăi copii, Să–Ţi ridice osanale, dorindu–Te să vii, vino,
Să îţi vezi bolnavii, cum suspină,
Cum suspină şi Te roagă,
Vino, mângâie durerea, Preaiubita noastră mamă.
3.Căci prin ochii de credinţă
Se ridică către Tine inimile–ndurerate,
O, primeşte–le, Stăpâne,
Unii gem şi–Ţi cer povaţă,
Alţii strigă după viaţă, unii cheamă izbăvirea,
Alţii, al dragostei sfânt har.
4.Şi aşa, pe rând, Stăpâne,
Multe am avea de spus, Dar Îţi spunem că ne arde dorul
De–a ne duce sus, dorul după Ţara sfântă,
Unde–i locul pregătit, unde vom ajunge–odată,
Lângă Tine, Domn iubit.
5.Te dorim, o, Ţară sfântă, te dorim, locaş ceresc, Te dorim şi–am vrea, Isuse, să ajungem la sfârşit, Să se şteargă suferinţa care parcă se–nmulţeşte, Fă să vină–odată ziua ce profeţii o vestesc, Te dorim şi până atuncea
Multe am avea de spus, Dar Îţi spunem că ne arde dorul
De–a ne duce sus.