Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.De când am deschis ochii-n lume
Și-am știut ce-i bine și rău,
Credeam că sunt singură-n lume,
N-aude nimeni când strig eu.
2.Dar intră-n a mea inimă Domnul,
În dragostea-I de Dumnezeu,
În duh mi-a șoptit că El poate
Să-mi fie Prieten mereu.
3.A bătut în mine furtuna,
Necazuri multe am pătimit,
Când m-au lovit valuri întruna
Credeam că iar m-a părăsit!
4.Că nu mai e nimeni cu mine,
Vedeam cum cei dragi, toți s-au dus,
Credeam că sunt singură-n lume,
Credeam că și cerul s-a-nchis.
5.Dar deodată-mi ieși-n cărare,
Iubitul meu prieten Isus!
I-am spus că-i grea crucea pe cale,
Că-s singură-n lume, i-am spus.
6.Isus a venit lângă mine,
Și-ntreaga povară mi-a luat.
În duh mi-a turnat fericire
Și sufletul mi l-a-nvigorat,
7.De-atunci spun la toți că El este,
Prietenul cel adevărat.
Și-i cânt fericit pe cărare,
Dragostea-i de nemăsurat,
8.Căci Isus mi-e prieten întruna,
Mi-e prieten cu adevărat!
Și-I cânt și sunt vesel întruna,
Cu-al meu prieten preaminunat!