1.De‑atâtea ori în rugă
când eu smerit plângeam,
Nu Te vedeam Isuse, dar Te simțeam.
2.Când toți mă alungară, Tu nu m‑ai alungat;
Nu Te‑am văzut Isuse, dar m‑ai chemat.
3.Mergând străin în lume cu mine Te aveam,
Nu Te vedeam Isuse, dar Te simțeam.
4.Târziu, privind în urmă prin câte m‑ai trecut,
Stăpânul meu prea dulce eu Te‑am văzut.
5.Iar azi când plin de Tine
mă‑nalț mereu mai sus,
Te simt mereu în mine, Te văd, Isus!