Autor text: _ Iosif Iavnic _ Compozitor: _ Iosif Iavnic _
1. Cât de pustiu și gol sunt fără Tine
Ca un deșert uscat și sterp
Prin care‑o viață‑ntreagă alergi continuu,
Dar nu găsești decăt doar goană după vânt.
- Vino, vino
Îmbogățește‑mă Tu cu prezența Ta
Și de‑aș avea ca avuție tot pământul,
Mai multă pace‑n suflet n‑aș avea,
Decât atunci când Te‑am pe Tine Doamne.
- Și‑atunci când sunt sub ocrotirea Ta.
Iertatu‑mi‑ai tu Doamne tot păcatul
M‑ai liberat de sub povara grea,
Nu meritam aceasta, dar, o, Doamne
Te‑ai îndurat de mine, creatura Ta.
- Vino, vino,
Fă să nu cad când sunt în încercări
Și umple‑mă cu Duhul Tău de viață
Și‑așa cum sunt prin lupte și‑ncordări
Să pot ajunge la limanul slavei
Unde m‑așteptă binecuvântări.
- Eram și eu prin lumea asta mare
Și alergam prin ea fără rost,
Dar mi‑a ieșit în cale Domnul slvei
El m‑a schimbat
și nu mai sunt precum am fost.
- Vino, vino
Și tu cel ce alergi azi fără rost
Și cere‑i Domnului iar azi iertare,
Nu mai dori să fii precum ai fost
Vino să capeți a Sa îndurare
Căci doar la El găsi‑vei adăpost.
Azi vino prieten și prietene dragă
Și lasă lumea mare de amici,
De nu vei plânge veșnic în pierzare
Și nu‑ți vor da nimic atunci ai tăi amici.
- Vino, vino
Și părăsește‑azi ranguri și onori
De vrei să fii cu Dumnezeu în slavă
Și să ai însutit frați și surori
Vino azi cât încă mai ești în viață
De nu, vei regreta de mii de ori.
****