Autor text: _ Puiu Chibici _
Compozitor: _ Puiu Chibici _
1.Când ştiu că toate aici sunt trecătoare Şi multe căi spre moarte doar conduc, Când văd a timpului înfăşurare Şi drumuri care nicăieri nu duc, Mă–nalţ în duh spre a speranţei rază, Spre Cel ce doar o cale a trasat, Spre Cel ce ne–ncetat de sus veghează, Spre Dumnezeu ce ne–a răscumpărat.
Căci n–am pe nimenea aici sub soare Mai mare, mai frumos, mai bun, mai sfânt, Doar Domnul meu ce n–are asemănare, Cu El mă laud mereu pe acest pământ.
2.Când mulţi apucă căi întunecate, Învinşi de amăgiri şi înşelaţi, Scăldându–se în marea de păcate, Eu merg pe–acelaşi drum din tinereţe Şi nu uit binele ce mi–a făcut, Chiar de mai sunt şi lacrimi şi tristeţe, Doar Domnu–mi este singurul avut.
3.Trecut–au ani şi vremuri zbuciumate Şi multe promisiuni s–au împlinit, Curând, curând sau poate chiar la noapte O voce va vesti că s–a sfârşit, Eu stau şi aştept cu cei ce încă aşteaptă Pe Mirele ce-a spus că va veni, Şi vreau să fiu fecioară înţeleaptă Pe care sus la cer o va răpi.
****