Re min
Autor text: _ Daniela Haidaciuc _
Compozitor: _ Daniela Haidaciuc _
1.Când încă nu Te cunoșteam,
La Tine când nu mă gândeam,
Prin Duhul Sfânt, cu șoapte line mă chemai,
Cu glas divin, cu glas duios,
Dar nu știam că ești Hristos,
Și mă luptam să nu-l aud, iar Tu plângeai.
Când eu eram în drum căzut,
Leviți și preoți au trecut,
Dar și-au văzut de drumul lor, nu s-au oprit,
Când sângerând zăceam rănit,
Nici un preot, nici un levit,
Să lege rana mea nu s-au oprit.
2.Când pe coline coboram,
La Tine Isus nu gândeam,
Tu mă strigai și glasul-Ți blând l-am auzit,
Dar mulți tâlhari m-au întâlnit,
Și m-au lovit, și m-au rănit,
Și tot ce mi-a rămas în suflet, mi-au răpit.
3.Cu fruntea-n jos nu m-așteptam,
Să treacă vreun Samaritean
Cu El călare pe asin s-ajung la han,
Dar când m-a ridicat din drum,
Cald mi-a șoptit și aud și acum:
„Am să te scot din pulbere, din praf și scrum.”
4.Apoi în casa Ta m-ai dus,
Te-am ascultat pierdut și dus,
În inima îmi răsuna, Numele Isus,
Îl ascultam și mă-ndemna
Ca să rămân în casa Ta,
Și-ndemnul sfânt l-am ascultat și am fost supus.
De-atunci iubit Mântuitor,
Ai pus în viața mea un dor,
Să Te iubesc, să Te aștept și-n Tin` să sper,
Și azi oricui să spun mereu,
De dragostea și harul Tău,
Și locul care-mi pregătești în cer.