Autor text: _ Necunoscut _
Compozitor: _ Necunoscut _
1.Când frigul pătrunde în suflet, Când poverile parcă–s prea mari, Când nu mai vezi farmecul florilor Nici zâmbetul stelelor, E timpul să–ți umpli viața Cu–ale cerului dulci adieri, Să–ți lași scăldat sufletul ostenit De–a harului primăveri!
Un tărâm de vis ți se–așterne înainte, Tărâm de vis ce–mplinirea promite, Tărâm de vis cu îngerii mii ce te însoțesc, Un tărâm de vis unde ceru–ți zâmbește, Tărâm de vis unde Domnu–ți vorbește, Tărâm de vis plin de armonii Te așteaptă să vii!
2.Cum oceanul sub valuri se–alintă, Cum ceru–i de nori mângâiat, Sufletul nostru se simte–odihnit Doar lângă al său Creator, Furtunile toate să vină Stăm ocrotiți lângă El, Chiar umbra morții de s–ar ivi Senin și cald e–n brațul Său!
Un tărâm de vis ți se–așterne înainte, Te așteaptă să vii!